Ghirlandei 4

luni, iunie 13, 2005

Draga Moni, sper ca Timisoara ti-a facut o primire calduroasa.
Am reusit in sfarsit sa mai pun niste numere de telefon restante pe lista clasei, lipsesc numerele de mobil (al Danei, al lui Jozsi cred ca) pe care trebuie sa le scriu dupa ce schimb cartela SIM din telefon.

Aflati despre mine ca n-am intalnit nici un lepricon(inca). Distantele sunt uriase si prin cartierele noi e cum zice Moni despre America: nu vezi tipenie de om pe jos. A ba da: azi am descoperit pista de biciclete intr-un cartier din asta nou. Si perechi care se plimbau pe acolo cu incrancenare si oarece viteza- am ghicit ca e un fel de sport. Nu tu biciclisti, nu tu joggeri. Ici colo cate o fetiscana care plimba cate un dulau, sau trasurici cu cai la galop care alearga mancand pamantul.

Orasul arata de parca se toarna un film american din anii 40-50. Simpatic de altfel. Mai greu e cu masinile care se reped spre tine exact din partea opusa si cu scaunul gol al soferului!

Totul e incredibil de verde si de fraged - m-am dus la niste tufe ce pareau nenaturale sa vad daca nu sunt date cu lac de unghii, zau! Vremea se schimba de la o clipa la alta, iar momentele de cer senin au o frumusete rapitoare.

Am stat cateva zile intr-o casa in stil Georgian - monument istoric. M-am cam speriat - era o dezordine cum n-am mai vazut nicaieri. M-am refugiat intr-o casa unde mai locuiesc cel putin 4 tipi plus proprietarul (nu ma intrebati cate fete se perinda). Unul din ei e coleg cu mine - doua oase si un zambet- si el m-a adus aici. Chiria mica, Internet wireless pe gratis si la distanta de mers de Universitate. Am batut palma pentru o saptamana, timp in care sper sa-mi gasesc un apartament - sau o casuta.

Aici ar fi bine, daca oamenii astia n-ar fuma atata si n-ar asculta Heavy-Metal.
Copiii mei erau ingerasi, cu Ada Milea si Zdob si zdub. Dar las ca trece si asta.

Mioara face bine si am poze de la resedinta ei cea noua - le pun sus zilele urmatoare. Va pupa pe toti!
Clara face si ea bine. Va pupa de asemenea. Urmeaza poza cu Frumoasa si fiara, de pe malul Isarului.

A zis sa va ganditi la intalnirea de peste 2 ani. Moni sa-si planifice de acum. Si sa va ganditi daca o facem in mai sau in septembrie. Mie mi-e tot una, ca sefu a zis ca daca suntem cuminti si scriem frumos, s-ar putea sa ne tina si 3 ani aici. Va pup ca mi se inchid ochisorii. La mine e 1 noaptea. La voi aproape 3. Somn usor!

# Gabriela @ 2:32 a.m.