Ghirlandei 4

vineri, mai 28, 2004

Salut! Sunt Daniela,
Atita-s de bucuroasa cind citesc lucruri despre voi, cu voi...
M-am lasat de fumat pentru ca am avut in familie un prag de viata si de moarte(nu doresc vreodata nimanui sa traiasca asa ceva!!).N-am facut-o niciodata pentru mine, ci din spirit de devotament si dragoste pentru o alta persoana.
Credeti-ma ca DISPERAREA este un sfetnic excelent..Pacat ca este un sfetnic extremist(!).
Si vreau sa va spun de unde am plecat: am fumat ORICE fel de tigari(functie de banii care ii aveam) si cu si fara filtru.La un moment dat aveam buza de jos usor arsa de la tigarile fara filtru si, in plus aveam degetele galbene.In prostia si ignoranta mea,as fi fumat si cit am fost gravida cu Doru..(...)noroc ca de acolo din intrauterin copilul meu mi-a dat de inteles ca daca il afum,el pleaca...
Nu ma intelegeti gresit.Nu regret nimic din ceea ce am trait.Nu mi-e nici o clipa rusine de ceea ce am facut.Mi-a placut sa fumez.Am tras intotdeauna din tigara cu sete,cu dorinta.E experienta mea.E trairea mea.Nu regret nimic.Am invatat ca niciodata Daniela de acum n-ar fi fost atit de "bogata" fara Daniela cea de atunci...
Fiul meu fumeaza cite o tigara..sigur ca nu imi convine deloc..m-a durut tare mult cind am aflat.Dar trebuie sa am rabdare.E experienta lui, e trairea lui..Fiecare dintre noi are un pahar de baut,depinde de noi cit bem,ce bem,cind ne mai oprim de-o rasuflare,sau daca bem paharul tot,dintr-o data...
Cezar, te felicit pentru ca te-ai lasat de fumat.Din suflet.Nu stiu daca am mai spus asta:in opinia mea, cea mai mare realizare a vietii mele(inafara de Doru,evident) nu este meseria,cariera,casatoria sau cum ar crede altii doctoratul, ci faptul ca am renuntat la fumat.Pentru simplul motiv ca a fost batalia MEA CU MINE,care este cea mai grea.Pentru toate celelalte lucruri,a trebuit sa ma razboiesc cu altii.Mi s-a parut mult mai usor..
Deocamdata va imbratisez pe toti cu ochii amintirilor,
Daniela

# Lia Szasz @ 11:23 a.m.

joi, mai 27, 2004

Proaspat intoarsa de la Paris, la 10 noaptea, a trebuit sa ma apuc de facut prajituri pt cheful meu de adio de la Institut- azi ultima zi!

Prietena mea care imi promisese ajutorul a fost expediata ieri la Cambridge, intr-o delegatie fulger, asa ca va imaginati. Habar n-am avut ce sampanie sa cumpar!
In fine, au venit vreo cativa, lumea e cam plecata in concediu pe aici. Am primit in dar doua CD-uri cu Bach si un album cu fotografii facute de Tarkovski, semn ca lumea de aici imi stie gusturile mai bine decat mi le stie propria mea familie!

Acum ma zdrobesc sa impachetez si sa transfer totul pe laptop. Maine sunt la o conferinta la Nürnberg si tare as fi vrut sa fie o zi intre ele! Si luni trebuie sa golesc apartamentul!
Azi mi-au spus ca inca nu au un raspuns de la Ministerul Justitiei cu privire la dreptul meu de sedere in Luxemburg. Daca nu ma primesc, am motiv sa vin acasa!

Va doresc un sfarsit de saptamana minunat, si spuneti-mi si mie ce sarbatoare e asta - sunt Rusaliile? - ca aici le zice Pfingsten si eu nu mai stiu nici pe lume traiesc, daramite cat a trecut de la Pasti pana acum! Va pup!

# Gabriela @ 7:37 p.m.

luni, mai 24, 2004

Gasca, ma enervati acum! Sunt stoarsa ca o lamaie, ma freaca chinezoii mei ca pe alte alea, lucru de toti banii pe care-i castig si inca ceva pe deasupra, dar tot va scriu doua randuri!

Deci, Paris...
Vineri seara am sezut la o masa in Montmartre si am depanat amintiri din... liceu, cu Clara. Credeti au ba, asta este! E frumos Parisul, dar parca tot mai frumoase amintirile din liceu.
Stiti povestea aia cu "Era mai bine pe vremea lui Stalin, ca aveam cu 40 de ani mai putin!"

Lasatul de fumat, Moni - tre sa pui ceva in loc! De la mama unei prietene am invatat ca suma viciilor e numar constant. Asa ca stiu eu - poate treci pe ciocolata!
Clara bea ceai de exemplu. Eu- nu mai stiu, ca m-am lasat mai demult, in 90, cand am facut hepatita.

Va pup si mi-e dor de voi si tare as vrea sa va pot revedea. Se pare ca am sa incerc sa dau o fuga pana acasa undeva in jurul bacului, dar nu e nimic sigur. Acum stau intr-un hotel cu 4 stelute platit de CNAM, dar de lunea viitoare nu stiu sub ce pod voi dormi, ca n-am nimic aranjat inca in Luxemburg! Dar nu-i bai, ca au poduri frumoase si mari! Si e si mai curat ca aici la Paris, noroc ca nu e prea cald si putoarea e inca suportabila, in rest... Timisoara si Alba sunt luna si bec pe langa ce se intampla aici!

# Gabriela @ 5:54 p.m.

sâmbătă, mai 22, 2004

Salut! Sunt Daniela,
Multumesc celor care au facut o mica trimitere catre preocuparile mele.Iti multumesc,Monica,dar intr-adevar si eu cred ca esti plecata demult, astfel incit realitatile noastre din tara nu se mai potrivesc asa de bine cu ceea ce credeai tu...Principiul sugerat de tine este excelent,dar..sint multe dar.. si nu ma bag in amanunte..
Fara doar si poate ca o sa razbesc si de data asta, n-o sa ma inec,ca tiganu la mal...
Gabrielei ii trimit toate gindurile mele dragi, si ii doresc mult succes la Paris, si oriunde ar fi...
Am incercat si eu sa-mi amintesc cit mai multe despre liceu, despre voi.Sigur ca am amintiri dragi, insa faptul ca am stat cei 4 ani in internat, m-a tinut departe de toate nebuniile voastre.M-am apucat de fumat abia la facultate si am reusit sa ma las dupa 17 ani(multam lui Dumnezeu!); la Bucuresti la facultate tot in camin am stat(nu la inchisoare!), insa, tot nu am atitea trairi cite aveti voi...
Oricum, sint tare bucuroasa sa ne stim asa de aproape , cu ajutorul Internetului..
As vrea sa ne intilnim toti,oriunde vreti voi,(parca Ioji a propus).Voi veni cu emotie si placere.
Daca cineva vrea sa ma e-maileasca:morariud@hotmail.com sau danielamorariu@hotmail.com
Va sarut pe toti,
Daniela

# Lia Szasz @ 8:51 a.m.

duminică, mai 16, 2004

Salut! Sunt tot Daniela,
M-am recitit si am vazut ca am gresit,dar voi v-ati dat seama:era vorba ca daca vind un apart de 4 camere la Deva abia pot cumpara o garsoniera in Timisoara.
Va sarut,Daniela

# Lia Szasz @ 8:53 a.m.

Salut! Sunt Daniela,
Va tot citesc,dar nu apuc sa scriu.Fiul meu da bacul anul asta si sper sa il aduc la facultatea unde lucrez(dar parca mai stii, cu copiii astia??).
Dupa cum am mai spus,fac naveta de 5 ani, saptaminal intre Timisoara si Deva.Mi-e bine profesional, insa ma stresez ingrozitor ca sa pot sa ma mut in Timisoara.Deci asta inseamna,credit banca,agentii imobiliare,oameni dificili si ciufuti,alergatura,apartament de amenajat,etc.O sa ziceti, ce mare scofala?? toti parintii fac asta...
Daca vind 4 camere la Timisoara, abia pot cumpara o garsoniera aratoasa in Timisoara..Should I say more??
O sa ziceti, eu pe ce muncesc??Probabil ca voi va amintiti de mine ca o copil orfan,provincial si sarac. In mare parte, asa am si ramas..Cu mult mai multa scoala,cu multe acumulari spirituale,cu praguri de viata si moarte, deci cu un destin tare zbuciumat, dar cu aceleasi probleme existentiale(casa,locuit,etc).
Peste aceste probleme existentiale, marea majoritate dintre voi ati trecut,demult si nu reprezinta o preocupare zilnica...
Am, ca si voi,miine poimiine 46 de ani,si as vrea si eu sa incetinesc ritmul,sa ma rasfat intr-un concediu(in care nu am fost de 5 ani),sa ma simt ocrotita si sa nu fiu obligata sa iau vesnic decizii existentiale,sa beau o cafea in tihna cu prietena mea cea mai buna (de ex)cu care nu m-am putut intilni de 1 luna...
Acum intelegeti de ce nu ma pot blogai asa de des cu voi,dragii mei colegi?Dar va citesc cu drag,si rid la poantele voastre.
Va sarut cu drag,
Daniela

# Lia Szasz @ 8:27 a.m.

luni, mai 10, 2004

Steiny draga, La Multi Ani!Tu ai fost cel care ne-ai dat datele de nastere si tocmai pe tine sa te uitam?
RUSINICA! Fac mea culpa, am fost pana peste cap, si mai sunt inca.

Tocmai am primit un mail de la CNAM cum ca programa trimisa de mine e excelenta, de mi s-a infoiat pipota in mine! Voi preda saptamana viitoare la Paris, fratilor! Voua va vine sa credeti? ca mie inca nu!

Si cine credeti ca vine sa-mi sustina moralul si sa ma insoteasca in Montmartre? Clari, draga de ea! Nici ca pot sa-mi imaginez o saptamana mai grozava!

Acuma, ca-n bancul cu Radio Erevan(Ivan Ivanovici- masina Pobeda- pt merite deosebite in munca- versus Nikolai Nikolaevici - bicicleta Ukraina- i s-a furat!)trebuie sa va spun si restul: trebuie sa predau intr-o zi in care nimeni nu lucreaza (Inaltarea la Cer) si in cea de dupa ea, vineri- cand toata lumea face punte si va trebui sa descui eu probabil universitatea, plus trei zile normale (luni marti miercuri).
Iar studentii sunt 11 chinezi si o frantuzoaica care vorbeste chineza!

Dar in schimb am un week-end la Paris, cu cazarea platita de CNAM! Si e primavara! Si sper sa ma tina pantofii, ca am de gand sa bat Parisul in lung si in lat!

# Gabriela @ 10:38 a.m.

miercuri, mai 05, 2004

Liniste mormantala! Ce faceti, fratilor? Cat concediu mai aveti dupa 1 Mai?!
Aseara am povestit cu Mioara si am depanat amintiri:
- despre vizite la Kandia cand toata lumea isi infunda bomboane in toate buzunarele (eu am ratat-o pe asta! cred ca a fost in scoala generala!)
- despre munca patriotica la Fructus- cand am sortat gogosari imputiti afara intr-o zi, iar a doua zi am introdus sferturi de pere nespalate in borcane care plecau pe banda, se turna siropul, si apoi erau capsate. Tot atunci am admirat si o juna lucratoare cu cizme de cauciuc albe, care dupa o plimbare prin hala, se intorcea la locul de munca, intra cu cizmele in zacusca, lua cu galeata de la picioare si turna intr-o palnie de unde zacusca trecea in borcane! (n-am mai pus gura in viata mea pe o conserva Fructus dupa aceea!)
- despre munca patriotica la porumb: o data cand a fost vreme buna am sezut pe o gramada mare de porumb si am depanusat o zi intreaga cu mare veselie, zicand bancuri, cantand si tintind profele cu stiuletzii. In final n-au venit autobuzele dupa noi vreo doua ore, se facuse cinci dupa-masa, Cezar s-a asezat pe dunga alba din mijlocul soselei si nu a mai vrut sa plece de acolo, imi amintesc de Geta Turcu si de Donata Furca incercand disperate sa-l ia de acolo, sa-l convinga, si el nimic.
- si inca o amintire de la porumb: dupa trei zile de ploaie, porumbul era sub apa si noi culegeam, iar soldatii duceau cosurile la camion, printr-o apa care trecea de genunchi - si uneori si de cizmele lungi pe care ni le dadusera. Imi amintesc ca ploaia nu contenea, si mainile ne inghetasera de-a binelea, cred ca era deja noiembrie, ca de obicei, uitasera recolta pe camp...

Si peste toate astea se suprapun amintirile unor cantece:
Mariana Fotache cu
"Revino, revino Filomela mea,
Sa-ti dau tzuri-guri la canzone..."
si Alin cu:
"Pe la poarta mandrii mele
Rasarit-au
Libidali-dumba, Lobodolo-henghe
Doua stele!"

Na, sa vedem acuma ce amintiri am starnit in voi!
Poate va ajuta si lista pe care am postat-o azi pe blogul meu!

# Gabriela @ 2:47 p.m.

luni, mai 03, 2004

Onoare muncii! (asta e o replica dintr-o piesa cu Dorel Visan care folosita la serviciu intr-o duminica lucratoare din '89 era sa-l trimita pe un prieten de-al nostru la racoare!)
Inteleg ca sunteti inca mahmuri dupa berea de langa micii de 1 Mai, dar chiar asa....

Ce-i cu linistea asta mormantala?

Eu am lucrat si sambata si duminica la tot felul de articole si chestiutze, si sunt fericita ca am ajuns la birou unde mai am si "sedinte"(Meetings, Besprechungen) si pot sa ma relaxez un pic!
S-auzim cum v-ati petrecut voi week-end-ul!

# Gabriela @ 12:07 p.m.

duminică, mai 02, 2004

Pentru "strainezi": ia uitati-va si voi la oferta Oriunde: eu am vazut o reclama Google agatata la pagina noastra si am fost curioasa!

# Gabriela @ 4:14 p.m.

POZE

1. Gabi si Clara
2. Clara, Mioara si respectiv "fiarele" lor
3. Trei doamne si toate trei (Clara, Gabi, Mioara) - 2003
4. Monica in vacanta
5. tot Monica
6. Emi, baiatul cel mare al Monicai
7. Gabi triumfatoare langa lacul construit cu mana ei
8. Odraslele lui Gabi: Ioana si Andrei
9. Ionel Moroc zis Lucky

# Gabriela @ 4:03 p.m.